M-am îndrăgostit de Timișoara în doar două zile. Cred că este un oraș al oamenilor, cu multe zone pietonale, parcuri și piste de bicicletă. Nu pot să numesc un alt oraș din România care m-a impresionat mai mult din aceste puncte de vedere.
Zona mea preferata a devenit malul frumos amenajat al Begăi. M-am bucurat din plin de magnolii proaspăt înfloriți, de curățenia din jur și de localuri draguţe ca şi La căpiţe sau Vineri 15.
Am fost surprinsă să realizez că aici se practică atât de serios sportul nautic kaiac-canoe și mi-am propus ca la următoarea vizită să îl încerc și eu. Deasemenea, am fost impresionată de numeroasele piste de bicicletă și stații Velo, motiv pentru care a meritat să fac o plimbare până la Regia Autonomă de Transport Timișoara unde, după doar 15 minute de birocrație și suma de 5 RON, am reușit să obțin un card Velo de împrumutat biciclete (a fost o idee foarte bună). Am pedalat prin numeroase parcuri bine îngrijite și m-a impresionat tocmai numărul lor. Cu toate că trandafirii nu erau încă înfloriți în Parcul Rozelor – unul din obiectivele turistice principale, mi-a fost ușor să mi-i imaginez astfel printre foișoarele albe de lemn și scena perfect amplasată pentru un concert deosebit. Desigur, piețele largi și liniștite împreună cu elementele de arhitectură au contribuit și mai mult la admirația pe care am dobândit-o imediat față de acest oraș.
