Context
Urmează ziua mea de naștere și voi fi concediu. Nu mă gândesc să o petrec în orașul aglomerat și sufocat de caniculă, așadar, o să merg într-un loc în care mi-am dorit de mult timp să ajung – Fundătura Ponorului din parcul Parcul Național Grădiștea Muncelului-Ciclovina.
Pornim cu o seară înainte la drum (din Cluj-Napoca) pentru a avea timp să parcurgem într-o zi traseul la care ne-am gândit. Deși e târziu, nu mă pot abține să nu mă opresc în Hunedoara (fiind în drum) pentru o poză nocturnă cu Castelul Corvinilor care îmi place tare mult. Suntem obosiți și decidem să dormim peste noapte într-un camping amenajat de lângă lacul Cinciș – unul dintre cele mai mari lacuri din Transilvania. Camping Ledo se numește și ne-a plăcut tare mult acolo.
Cum Ajung
Dimineața devreme pornim spre Ponor, satul-reper pentru a ajunge în Fundătura Ponorului. Am venit pregătiți cu bicicletele și am studiat înainte traseul bikemap.net făcut de o persoană în această zonă. Planul e sa ajungem cu mașina pana la intersecția marcată pe harta de mai jos și să parcurgem bucla respectiva cu bicicleta. Parcăm însă mai devreme deoarece drumul nu este prea prietenos cu o mașina joasă. În plus, e atât de frumos afară încât e păcat să mergi cu mașina.
Dacă setați Google Maps cu destinația Fundătura Ponorului, o să observați că drumul oficial de mașină trece prin localitatea Federi. Noi însă, pentru a urmări traseul bikemap.net, din localitatea Ohaba-Ponor am mers cu mașina până în zona „Federi-La Garaje” (cunoscută astfel de localnici fiindcă pe marginea drumului se află niște garaje asemănătoare cu garajele clasice de blocuri din orașe). Aici se termină drumul asfaltat și începe drumul pietruit pe care am urcat doar puțin cu mașina și am continuat cu bicicleta.
Harta Offline
Ne echipăm pentru drum și ajungem la intersecția menționată. Așa cum privești la poza cu intersecția de mai jos – dacă facem stânga ar însemna să mergem direct spre Fundătura Ponorului. Facem însă dreapta pentru aventura „buclată” pe care ne-am propus-o.
Foarte important de reținut este faptul că traseul nu este marcat (Am găsit ulterior un traseu de biciclete marcat, acoperind altfel zona, aici). Din cauza ierbii înalte, nu reușim să vedem mereu potecile. Deasemenea, există multe pășuni delimitate de garduri pentru animale ale căror porți nu le găsim întotdeauna din prima. În aceste condiții, pauzele pentru consultarea hărții offline de pe bikemap la umbra stejarilor bătrâni, devin esențiale. Aici aveți instrucțiuni despre cum să utilizați harta offline.
Sălbăticie
Prima porțiune din traseu este mai înaltă (pana la 1211 m) și implică efortul de a împinge mai mult bicicleta la deal. Nu simțim însă oboseala, fiind complet absorbiți de ceea ce experimentăm: priveliști deosebite, nici urma de om, liniște deplină, mii de fluturi, flori și miresme. La un moment dat, ne întâlnim totuși cu un domn și o doamna care adună fân și care par surprinși de vederea unor turiști în această zonă.
Oameni Deosebiți
Cei mai simpli oameni pot să te surprindă cu foarte buna lor educație, ospitalitate, blândețe și înțelepciune. Astfel ne surprinde într-un moment de confuzie legat de traseu, doamna Grec Mărioara care înainte să ne îndrume, ne invită să îi vizităm modesta căsuță de vară și să bem o cafea și un pahar de apă rece.
Pe timp de vară, ea și familia ei părăsesc locuința din Satul Federi pentru a urca pe înălțimile Munților Șureanu, unde principala preocupare este îngrijirea vacilor și adunarea fânului pentru iarnă. E îngrijorată că din cauza căldurii, laptele se strică ușor, fiindu-i puțin greu să hrănească iepurașii orfani pe care i-a găsit într-o căpiță de fân. Ne arată entuziasmată porcușorii și pornim din nou la drum. O să îmi amintesc cu mare drag de această doamnă zâmbitoare.
Palma lui Dumnezeu
Coborâm cu bicicleta în Lunca străbătută de râul Ponor care se înfundă nicăieri altundeva decât în Fundătura Ponorului, de aici și denumirea. Lunca râului se mai numește și Palma lui Dumnezeu datorită frumuseții sale. Pe durata verii, oamenii din alte sate își aduc oile și vacile la păscut și muncesc pentru adunarea fânului.
Ne aflăm la începutul luncii și ondularea râului ne obligă să îl traversăm de cel puțin 10 ori, ceea ce implică un efort considerabil, fiind și destul de cald afară. Nivelul apei este însă mic și se poate traversa pe bicicletă. Zeci de libelule albastre se joacă pe lângă râul limpede și răcoros; pe dealurile mărginașe se văd case vechi și răsfirate; liniștea e întreruptă uneori de lătratul unui câine în depărtare și am impresia că timpul s-a dat înapoi și că mă aflu în lumea stră-străbunicilor mei.
Ajungem într-o zonă mlăștinoasă și realizăm că am deviat de la traseu fiindcă nu am urcat la un moment dat pe dealul din dreapta pentru a ajunge la priveliștea de la înălțime spre Fundătura Ponorului. Mai mult decât atât, am rămas fără apă. De la o casă de pe deal, un domn își dă seama că ne-am împotmolit și ne arată pe unde să ieșim din luncă. Îi suntem recunoscători și pentru că ne-a indicat de unde să luăm apă de băut (de aici). Corectăm apoi situația cu traseul greșit urcând pe drumul pietruit de access în luncă și întorcându-ne la traseul de pe hartă prin partea opusă. Astfel, reușim să găsim belvederea pe care am admirat-o în pozele văzute pe Internet. Întoarcerea e floare la ureche, drumul pe care coborâm fiind cel pietruit, pe care se poate urca cu mașina. Ajungem din nou la intersecția de la care am pornit și ne grăbim să ne umplem stomacul cu mure coapte binemeritate din tufele pe care le văzusem de dimineață. A fost o decizie foarte bună să îmi petrec astfel ziua de naștere!
Detalii Traseu
Durata: ~8 ore
Distanța: 29,5 km
Iubește natura suficient de mult astfel încât să aduni tu gunoiul lăsat de alții!