Munții Ţarcu fac parte din Grupa Munților Retezat-Godeanu a Carpaților Meridionali și merită pe deplin să fie descoperiți. Un traseu spre Vârful Țarcu și o cazare în Stațiunea montană Muntele Mic pot face parte dintr-un plan reușit de weekend prelungit.
Săritoarea este o cascadă mai puțin cunoscută din Munții Apuseni, aflată în satul Stănija, comuna Buceş, judeţul Hunedoara. Cascada Săritoarea a fost sculptată în roci vulcanice andezitice de către Pârâul Valea Săritorii şi prezintă o cădere spectaculoasă de apă, dezvoltându-se în trepte către cotele altimetrice 560m şi 512m, pe o lungime de 96m, până la confluența cu pârâul Valea Stânijei.
Scăriţa-Belioara este o rezervație geo-botanică din masivul Muntele Mare, situat în partea de est a Munților Apuseni. Aici se poate parcurge un circuit spectaculos, cu priveliști spre văi abrupte, vârfuri muntoase înalte (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și multe peșteri (Peștera Colțului Rotund, Coșul Boului, Peștera Lungă, Peștera fără Fund, Peștera Roșie, Peștera Călugărului, Peștera lui Filip etc.)
I-am văzut din avion, de pe pârtiile de ski din Poiana Brașov sau din satul de munte preferat (Măgura) și de mult timp mi-am dorit să îi cutreier. Munții Piatra Craiului par să fie cel puțin interesanți.
Am ajuns cu mașina, într-o seară târzie de Martie, la baza pârtiei de ski Alpina Blazna. Sezonul de ski se încheiase și zăpada și-a refăcut puternic apariția în dimineața următoare (spre marea noastră bucurie).
Pentru acel weekend ne-am rezervat cazarea la cabana Diana sau „cabana lui Dorel” – după faimosul domn care o administrează de mulți ani de zile și de care toți turiștii care au trecut pe acolo își amintesc, cu siguranță. Cabana se află puțin mai sus de Complexul turistic Alpina Blazna de la baza pârtiei (care mi-a plăcut cum arată și unde abia aștept să merg la o combinație de ski și spa).
Planul într-o lună de Aprilie a fost să urcăm cu bicicletele până pe Vârful Pietrosul Rodnei, însă de multe ori socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. La jumătatea traseului am lăsat bicicleta în pădure din cauza zăpezii mari ce nu se topise încă. Mai departe, drumul a însemnat hiking până la cabana Salvamont unde ne-a prins tare bine un ceai fierbinte. De acolo, cu OK-ul salvamontiștilor legat de riscul de avalanșă, am urcat până pe Vârful Pietrosul (fiind zăpadă, am urcat direct spre vârf, fără să fie nevoie să parcurgem zig-zag-urile traseului de vară).
Grupa de munți Rodnei poate fi ușor de reperat din avion sau chiar de pe dealul Feleac de langă Cluj-Napoca, dacă atmosfera o permite, după cele trei vârfuri apropiate unul de celălalt:Ineu, Ineuț și Roșu care am impresia că seamănă cu creasta unui cocoş.
Punctul de reper pentru șoferi este Pasul Rotunda. Odată ajunși acolo, nu am parcat imediat ci am mai condus pe drumul forestier în jur de 20 de minute până unde am crezut că este de bun simț (am observat unele mașini care au urcat, din păcate, până aproape de traseul de 30 min care duce la Lacul Lala Mare).
Un traseu ușurel și relaxant din Munții Rodnei l-am descoperit pornind din Pasul Prislop spre Cascada Cailor. Acolo am văzut prima poiană vastă de brândușe și am practicat pentru prima dată mountainbike-ul și ski-ul de tură. Poate și din aceste motive rămâne locul preferat din acești munți.
Munții Retezat sunt magici.
Dacă nu i-ai cunoscut încă, ar trebui să o faci. Dacă i-ai cunoscut, sunt aproape convinsă că se află și în lista ta cu munți preferați. Dacă vrei ca un prieten să se îndrăgostească de hiking, du-l pe acesta în Retezat pe un timp frumos (și cu echipamentul necesar) la sfârșit de Iunie- început de Iulie când bujorul de munte (sau rododendronul) este în splendoarea sa.